Ministrul Lucian Bode: ”Doar rău-voitorii și mincinoșii pot contesta că autostrada A13 Brașov-Bacău se va realiza pe exercițiul bugetar  2021-2027”

Ministrul Lucian Bode: ”Doar rău-voitorii și mincinoșii pot contesta că autostrada A13 Brașov-Bacău se va realiza pe exercițiul bugetar  2021-2027”

Proiectul autostrăzii A13 Brașov – Bacău a intrat în linie dreaptă, după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) a desemnat, în urma licitației, câștigătorul care va realiza Studiul de Fezabilitate și Proiectul tehnic de execuție, respectiv, asocierea Search Corporation SRL – Primacons Group SRL.

În câteva zile, va fi semnat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare, iar după finalizarea acestei etape, se va organiza licitația pentru construcția efectivă a primei autostrăzi care va lega Moldova de Ardeal. Realizarea proiectului tehnic și a studiului de fezabilitate beneficiază de fonduri europene, iar contractul pentru realizarea celor 2 etape a fost semnat în luna mai 2020.

”Există în Bacău câteva persoane care, periodic, aruncă tot felul de fumigene. Acum câteva luni, au fluturat amenințarea că centura ocolitoare a Bacăului nu va mai primi finanțare de la Guvernul Orban. S-a demonstrat că nu au avut dreptate și CNAIR a plătit constructorului toate facturile, la zi. Apoi, au spus că nu se face autostrada A13 Bacău-Brașov și au fost surprinși să constate că a fost încheiată licitația și stabilit proiectantul. Acum, au venit cu o altă poveste, cum că A13 nu ar fi prinsă în planul de infrastructură pe următorii ani. Nu, nu a mai fost prinsă autostrada Bacău-Brașov ca o promisiune, pentru că A13 devine o realitate! Eu înțeleg că se apropie campania electorală, înțeleg că pentru domnii de la PSD dezinformarea este sportul favorit, dar mi se pare că își bat joc de oamenii care i-ar putea crede! Mai bine le-ar spune băcăuanilor că PSD nu a făcut mai nimic pentru infrastructura județului, timp de 30 de ani, sau cam ce a făcut domnul Lucian Șova, în vremea cât a fost ministru.

Autostrada Bacău – Brașov se va face, din fonduri europene, indiferent dacă asta îi supără așa tare pe domnii Șova și Benea”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

PERCHEZIŢII ALE POLIŢIŞTILOR CAPITALEI ÎNTR-UN DOSAR PRIVIND FURTUL A 127.000 DE EURO DINTR-UN SEIF

PERCHEZIŢII ALE POLIŢIŞTILOR CAPITALEI ÎNTR-UN DOSAR PRIVIND FURTUL A 127.000 DE EURO DINTR-UN SEIF

Miercuri, 1 iulie a.c., poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, au pus în aplicare două autorizaţii de percheziţie domiciliară, într-un dosar privind comiterea unui furt dintr-un seif al unei societăţi comerciale din sectorul 1, prejudiciul creat fiind estimat la 127.000 de euro.

Ancheta a fost declanşată de o  plângere prin care poliţiştii erau sesizati cu privire la faptul că  la data de 11 decembrie 2019 persoane necunoscute au pătruns fără drept în interiorul unei agenţii şi au sustras o sumă de bani din seiful amplasat într-un birou.

Din datele şi probele administrate în cauză de către poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale a rezultat presupunerea rezonabilă că fapta reclamată ar fi fost săvârşită de către trei persoane, doi bărbaţi şi o femeie, cu vârste cuprinse între 37 şi 48 de ani, aceştia fiind identificaţi şi ulterior depistaţi şi conduşi pentru audieri la sediul serviciului.

Totodată, la data de 1 iulie a.c. au fost puse în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Bucureşti, în urma cărora au fost identificate mai multe bunuri de interes în cauză.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, faţă de două  dintre persoanele implicate fiind dispusă măsura arestării preventive, iar faţă de cea de a treia persoană fiind dispusă măsura controlului judiciar.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a cerut măsuri administrative la Casa Județeană de Pensii Alba

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a cerut măsuri administrative la Casa de Pensii Alba, după ce o femeie a primit o pensie mai mică timp de 16 ani, precum și găsirea unor  soluții de plată a drepturilor cuvenite

 Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a cerut luarea unor măsuri administrative de sancționare a celor care au greșit, cât și pentru repararea prejudiciului material de la Casa de Pensii Alba, după ce, timp de 16 ani, o femeie a primit o pensie mai mică decât cea care i se cuvenea legal, din cauza neatenției unui angajat.

Având în vedere faptul că la Casa de Pensii Alba există probleme administrative și de management de mai mulți ani, la începutul anului a fost schimbată inclusiv conducerea, din dorința de a face funcțională această instituție.

Pe lângă faptul că la Casa de Pensii Alba sunt înregistrate cele mai mari întârzieri în soluționarea dosarelor de pensie, s-au descoperit erori grave comise în anii precedenți în ceea ce privește inclusiv modul de calcul și stabilirea drepturilor de pensie.

O situație deosebit de gravă este a unei persoane care a încasat o pensie mai mică timp de 16 ani. Persoana respectivă a depus o cerere de pensionare anticipată parțial în iulie 2002, calculându-se o penalizare conform legii.

În anul 2004, îndeplinind condițiile de trecere la pensie la limită de vârstă, această penalizare trebuia să înceteze, iar persoana respectivă ar fi trebuit să primească pensie fără penalitate, pentru limită de vârstă.

Din cauza neatenției unor funcționari publici, nu a fost pusă în plată pensia integral, menținându-se penalitatea timp de 16 ani.

Prejudiciul creat plin neplata pensiei a fost de peste 7.000 de lei, iar la momentul descoperirii erorii s-au plătit retroactiv doar drepturile din ultimii 3 ani, aproximativ 1.200 de lei.

În acest sens, ministrul Munciii a solicitat urgent găsirea unor soluții reparatorii pentru persoana prejudiciată, dar și pentru viitor, astfel încât în situații similare, în care funcționarul public greșește, prejudiciul să nu mai fie suportat de pensionari.

Gabriel Mocanu, noul director general interimar la Metrorex

Gabriel Mocanu, noul director general interimar la Metrorex

Consiliul de Administrație al Metrorex, întrunit în ședință, astăzi 02.07.2020, a luat act de demisia doamnei Mariana Miclăuș și a numit un nou director general interimar, în persoana domnului Gabriel Mocanu. Domnul Gabriel Mocanu îndeplinea, până la momentul numirii, funcția de director al Direcției Infrastructură și Sisteme Informatice, cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul Metrorex.

“Așa cum am spus, de la începutul mandatului de ministru, un proiect extrem de important și o prioritate de infrastructură este Magistrala de metrou M5 Râul Doamnei – Eroilor. Încă de la numirea doamnei Miclăuș în funcția de director general interimar i-am spus că semnătura pusă pe un document care nu poate fi validat în teren înseamnă semnătura pusă pe actul de demisie. După nenumăratele discuții tehnice cu toți factorii implicați, de la beneficiar, antreprenor, subcontractori sau furnizori, am atras atenția asupra termenului de finalizare și darea în circulație cu călători, iar cei care vor greși trebuie să plătească. După ce toți cei implicați m-au asigurat că termenul de finalizare a acestei magistrale va fi 30 iunie 2020, termen asumat în mod neforțat, i-am transmis doamnei director Miclăuș că, din acel moment,  va sta cu mandatul pe masă. Este bine că doamna Miclăuș a înțeles că atunci când ești într-o funcție de răspundere pe lângă realizările profesionale, trebuie să îți asumi și eșecurile. Vreau să dau totodată un mesaj către toți cei care nu își fac treaba și cred că încă mai pot promite termene, pe care nu le îndeplinesc, că această vreme a trecut. Toți trebuie să înțeleagă că sunt puși în funcții să presteze un serviciu public în interesul românilor”, a spus ministrul Lucian Bode.

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul public al Județului Vrancea

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale joi, 2 iulie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea.

Vă prezentăm textul integral al sesizării:

București, 2 iulie 2020

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

asupra

Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea

În data de 15 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea.

Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine art. 1 alin. (4) și alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.

Alineatul (1) al articolului unic din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede: „(1) În conformitate cu prevederile art. 860 alin. (3) din Codul civil, se aprobă trecerea bunului imobil, format din clădire și teren aferent, situat în municipiul Focșani, Bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 1, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al Județului Vrancea”.

În ceea ce privește transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit dispozițiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale și invers se face în condițiile legii”.

Acest articol conține două teze: prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, iar teza a doua are în vedere bunurile aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităților administrativ-teritoriale în condițiile art. 292 din Codul administrativ. Astfel, art. 292 alin. (1) din Codul administrativ – ce prevede că: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel.” – reprezintă procedura la care face trimitere teza a doua din conținutul art. 860 din Codul civil.

Or, bunul vizat de legea criticată nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă. Astfel, bunul supus transferului din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al Județului Vrancea este nominalizat generic în categoria cuprinsă în Anexa 2 pct. 30 la Codul administrativ, intitulată: „LISTA cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului”, cu următorul cuprins: „30. terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea: Parlamentul, Președinția, Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiile publice subordonate acestora; instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea; unități ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului Afacerilor Interne și ale serviciilor publice de informații; serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și prefecturile, cu excepția celor dobândite din venituri proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora”.

Regimul juridic al bunului cu privire la care se intenționează transferul interdomenial (Palatul administrativ cu sediul în municipiul Focșani) este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reședințe de județe în administrarea instituțiilor prefectului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 11 noiembrie 1994), potrivit căreia palatele administrative din municipiile reședințe de județe, care au funcționat ca sedii ale fostului partid comunist, trecute în proprietatea statului în temeiul Decretului-lege nr. 30/1990 și al Hotărârii Guvernului nr. 115/1990, sunt bunuri proprietate publică de interes național. Potrivit art. 2 din această hotărâre, palatele administrative, având datele de identificare prevăzute în anexă (bunul se află la poziția 19), trec în administrarea instituțiilor prefectului. Destinația palatelor administrative este aceea de sedii ale instituțiilor publice de interes național și județean, respectiv pentru instituțiile prefectului, consilii județene, servicii publice deconcentrate ale ministerelor, camere de conturi, birouri parlamentare, consilii locale ale municipiilor reședință de județ și, în limita spațiului disponibil, pentru autorități publice autonome, confederații, federații sindicale și redacții ale ziarelor, cu respectarea normelor legale.

În privința acestei categorii de bunuri – similar raționamentului realizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 384/2019 par. 57 referitor la reglementarea anterioară a proprietății publice a statului – nominalizarea în anexa Codului administrativ nu are semnificația declarării acestora ca obiect exclusiv al proprietății publice. Tot instanța constituțională, prin aceeași decizie, a stabilit că enumerarea din anexă are caracter exemplificativ, iar prin aceasta s-a încercat o delimitare, în principiu, a domeniului public al statului, a domeniului public județean și a domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor.

În aceste condiții, având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Județean Vrancea, potrivit art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.

Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul Civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție.

Mai mult, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Județean Vrancea atrage și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție ce consacră principiul autonomiei locale.

În acord cu jurisprudența constituțională, arhitectura proprietății publice neexclusive se întemeiază pe dispozițiile art. 102 alin. (1) teza finală și ale art. 120 alin. (1) din Constituție. Prin Decizia nr. 384/2019 mai sus citată se reține că: „ […]Și în situația trecerii bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor care fac obiect exclusiv al proprietății publice, aceasta nu se poate face prin efectul legii, ci, așa cum prevede art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să facă o cerere în acest sens, adică să-și exprime acordul, acestea fiind obligate să justifice temeinic pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar, creșterea sau diminuarea patrimoniului, potrivit art. 14 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ- teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 27 august 2002”. Prin aceeași decizie, Curtea reține că inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul bunurilor în patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public, reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție.

Deși prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ se abrogă procedura transferului de bunuri proprietate publică prevăzută în Legea nr. 213/1998, soluția legislativă cuprinsă în art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 – care prevedea că „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face […] prin hotărâre a Guvernului” – a fost preluată de dispozițiile art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, fiind completată cu sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Din această perspectivă, apreciem că jurisprudența Curții Constituționale se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura stabilită în art. 292 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, prin Decizia nr. 537/2019, acest aspect a fost dezlegat chiar de instanța constituțională în sensul că: „Noua prevedere legală nu poate fi interpretată decât în conformitate cu Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragrafele 37, 41 și 55, respectiv că transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se va realiza prin hotărâre a Guvernului”. Mai mult, prin Decizia nr. 384/2019, în par. 55, Curtea Constituțională a reținut că introducerea „posibilității transferului prin lege, care nu poate fi supusă controlului instanțelor de contencios administrativ, ci numai controlului a priori ori a posteriori exercitat de Curtea Constituțională, conduce la inaplicabilitatea art. 52 din Legea fundamentală, într-un domeniu ce ține exclusiv de transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor, de către Guvern, care exercită conducerea generală a administrației publice”.

Printr-o bogată jurisprudență, instanța constituțională a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia.

Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu.

Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine și prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituție ce consacră rolul Guvernului.

Dintr-o altă perspectivă, subliniem că există și o jurisprudență constantă prin care s-a statuat interdicția reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual. (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013, Decizia nr. 574/2014, Decizia nr. 406/2016, Decizia nr. 118/2018, Decizia nr. 384/2019, Decizia nr. 537/2019, Decizia nr. 538/2019).

De altfel, prin Decizia nr. 538/2019, dar și prin Decizia nr. 537/2019, Curtea Constituțională a admis ca întemeiată și critica privind încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu au fost respectate „deciziile Curții Constituționale cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat, relevantă fiind Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018. Sunt încălcate, de asemenea, și considerentele de principiu reținute în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 și Decizia nr. 406 din 15 iunie 2016, cu privire la încălcarea principiului autonomiei locale și la imposibilitatea constituirii dreptului de administrare concomitent cu acela de proprietate, precum și cele reținute cu privire la situația excepțională în care transferul unui bun din proprietatea publică exclusivă a statului și a unităților administrativ-teritoriale se poate face prin lege organică (a se vedea în acest sens Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragraful 64)”.

Față de această jurisprudență constantă a Curții Constituționale, apreciem că Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea contravine și dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție.

În concluzie, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și celui al Curții Constituționale.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea este neconstituțională în ansamblul său.

BRATANOVICI CRISTIAN, directorul general adjunct al Administrației Naționale Apele Române, a fost trimis in judecata pentru comiterea infracțiunii de luare de mită

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

BRATANOVICI CRISTIAN, la data faptei director general adjunct al Administrației Naționale Apele Române, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită,

Două persoane fizice, administratori ai unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (autorat și complicitate).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

La data de 8 noiembrie 2019, inculpatul Bratanovici Cristian, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit pe raza municipiului Târgu Mureș, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma de 100.000 lei.

Banii respectivi ar fi fost primiți de directorul general adjunct în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, referitoare la asigurarea finanțării astfel încât să fie plătite lucrările efectuate de societatea celor doi oameni de afaceri în cadrul a trei contracte încheiate cu Administrația Bazinală de Ape Mureș, respectiv:

– „Regularizare pârâu Gurasada pe teritoriul comunei Gurasada, lot nr. 3 pârâu Boiu, jud. Hunedoara”,

-„Amenajarea râului Arieș și afluenți pentru apărarea împotriva inundațiilor a localităților Câmpeni, Baia de Arieș, Lunca Arieșului și aval acumulare Mihoiești, jud. Alba, etapa II, rest de executat. Obiect 5 – apărarea localității Bistra ”

–  „Amenajare complexă Canalul Morii și afluenți la Reghin, jud. Mureș”.

În vederea asigurării confiscării sumei reprezentând obiectul mitei, în cauză s-a dispus poprirea, de către Administrația Bazinală de Apă Mureș, a veniturilor obținute cu titlu de salariu de către Bratanovici Cristian respectiv o treime din venitul lunar net până la concurenţa sumei de 100.000 de lei şi consemnarea acestora la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Mureș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

MAE: Precizari cu privire la întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Republica Elenă (Kulata – Promachonas)

În contextul întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Republica Elenă (Kulata – Promachonas), odată cu instituirea, la 1 iulie, a noilor reguli privind intrarea cetățenilor străini în Republica Elenă, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu omologul elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situația cu care se confruntă cetățenii români aflați în tranzit către Grecia, făcând apel la identificarea unor soluții pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră și sugerând deschiderea și altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic. În context, a menționat ponderea importantă a turiștilor români în Grecia și necesitatea asigurării condițiilor optime pentru ca aceștia să poată ajunge în cele mai bune condiții la locul de petrecere a vacanței.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins de urgență demersuri pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât și pe lângă Ambasada Greciei la București, solicitând autorităților elene identificarea rapidă a unor soluții care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas.

Partea elenă a transmis că are în atenție situația creată la frontieră și că acționează pentru identificarea de soluții pentru fluidizarea circulației, inclusiv prin stabilirea de controale comune cu autoritățile bulgare. O primă măsură deja luată este crearea unui flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, din dispoziția ministrului afacerilor externe, un reprezentant al Consulatului General al României la Salonic se află la punctul de trecere a frontierei Kulata – Promachonas pentru a acorda asistență cetățenilor români.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei menționat și va rămâne în dialog constant cu autoritățile elene pentru identificarea soluțiilor necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor astfel de situații în perioada următoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că în cursul zilei de ieri a fost emisă o atenționare de călătorie – https://www.mae.ro/node/51914 – prin care cetățenii români au fost informați asupra limitării accesului pe cale rutieră în Grecia printr-un singur punct de frontieră, respectiv Kulata-Promachonas, precum și asupra faptului că toate persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) sunt obligate să completeze, cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un formular electronic (Passenger Locator Form), prin intermediul căruia să poată fi asigurată evidența electronică a celor care călătoresc în această țară. După completare, solicitanții vor primi pe adresa de e-mail utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a înregistrării, care trebuie prezentat autorităților de frontieră (în format electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul elen. Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt disponibile și condițiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

Pentru a evita timpi suplimentari de așteptare la frontieră, este important ca cetățenii români să completeze acest formular anterior deplasării și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

Totodată, având în vedere debutul sezonului turistic, precum și situația excepțională generată de pandemia COVID-19, MAE accentuează importanța informării temeinice, anterior deplasării în străinătate și a verificării cu atenție a informațiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile și alertele de călătorie, precum și a informațiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe  recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Campania „Citește românește”, susținută și de librăriile Diverta

Campania „Citește românește”, susținută și de librăriile Diverta

Campania „Citește românește”, lansată în urmă cu o lună de Ministerul Culturii, are un nou partener. Diverta este prima librărie clasică care a decis să se alăture campaniei inițiate de Ministerul Culturii și să susțină scriitorii români, atât în cadrul magazinelor fizice, cât și în cadrul celui online, www.dol.ro. Astfel, în interiorul librăriilor au fost amenajate rafturi semnalizate cu numele campaniei, #citeșteromânește, care promovează cărți ale autorilor autohtoni.

 Acesta este cel de-al patrulea partener care comercializează cărți și se implică în campanie cu un portofoliu de peste 4000 de titluri. Totodată, în cadrul campaniei, scriitori și jurnaliști au oportunitatea de a-și promova ultimele apariții editoriale, iar Ministerul Culturii a publicat, pe pagina de Facebook a instituției, mesajele acestora prin care susțin inițiativa #citeșteromânește.

 „Mă bucură faptul că am găsit susținere în parteneri din mediul privat, care pot avea o contribuiție importantă pentru vânzarea cărților românești. Scriitorii români merită cumpărați, citiți și încurajați să creeze în continuare. Avem tineri valoroși și talentați care trebuie promovați și apreciați, pentru că ei sunt marii scriitori de mâine”, a declarat Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

 „În ceea ce privește librăriile noastre, vom face, ca și până acum, tot ce ține de noi, ca librari: vom poziționa preferențial cărțile autorilor români în spații special semnalizate, oferind consistență la raft, vom propune promoții, vom consilia cum știm mai bine clienții în librării și vom crea cadrul prielnic lecturii pentru cititori, în spațiile noastre special amenajate.  Sperăm ca fiecare dintre noi, prin rolul pe care îl joacă în această frumoasă piață a cărții, să putem contribui la o creștere a interesului publicului pentru cartea românească și a industriei, în general”, a declarat Luiza Albu, Marketing Manager Diverta.

 Piața de carte din România, și în mod special cartea românească, are mare nevoie acum, poate mai mult decât oricând, de promovare și susținere și, mai mult decât atât, de unitate și sprijin reciproc pe toată linia autor/editură/tipografie/librărie/Ministerul Culturii.

Raiffeisen Bank anunta peste 1000 de credite IMM Invest aprobate

Raiffeisen Bank anunta peste 1000 de credite IMM Invest aprobate

 Bucuresti, 2 iulie 2020 – Raiffeisen Bank a aprobat 1000 de credite IMM Invest, in valoare de 500 de milioane de lei. “Programul IMM Invest inseamna mult efort colectiv si angajament din partea tuturor celor implicati: clienti, echipa de creditare, dar si autoritati. Am invatat impreuna pe masura ce au fost initiate, analizate si promovate cereri si iata ca acum am depasit pragrul primelor 1000 de aplicatii aprobate intern. Suntem siguri ca odata ce fondurile vor ajunge la antreprenori, vom simti cu totii efecte concrete, pozitive si de bunastare. Aceasta initiativa permite reluarea investitiilor acolo unde au fost oprite in primavara acestui an, revigorarea activitatii curente, dar da si incredere in viitorul proiectelor.” a spus Raluca Nicolescu, director Aria IMM la Raiffeisen Bank.

Banca are pana acum peste 5000 de solicitari de credite IMM Invest si este unul dintre partenerii principali ai FNGIMM in acest program. IMM Invest permite companiilor sa ia credit de la banci cu garantie data de stat, valoarea totala a garantiilor puse la dispozitie de guvernul Romaniei prin FNGIMM fiind de 15 miliarde de lei.

Procesul de acordare a creditelor IMM Invest la Raiffeisen Bank poate dura de la cateva zile pana la trei saptamani, procesul de analiza depinzand de complexitatea afacerilor companiei solicitante.

“Sustinerea producatorilor din Romania este unul dintre obiectivele noastre principale in aceasta perioada, iar programul IMM Invest este parte a realizarii acestuia. Responsabilitatea in alocarea fondurilor statului este, de asemenea, o prioritate pentru noi. In plus, intelegem nevoia de adaptare a companiilor la noua realitate economica si ne uitam, pe langa fezabilitatea proiectelor, la valoarea adaugata pe care o aduc in domeniul in care activeaza” a spus Radu Ciocoiu, director executiv corporatii medii la Raiffeisen Bank.

Imediat dupa declararea starii de urgenta in Romania, clientii Corporate si IMM ai Raiffeisen Bank au fost contactati pentru a vedea care este  situatia lor si pentru a gasi impreuna solutiile potrivite, daca acestea se impuneau. Au fost contactate cu prioritate companiile din industriile cele mai afectate pe termen scurt sau mediu de criza sanitara. Peste 3000 de IMM-uri au fost deja sprijinite prin amanarea ratelor la credite, prelungirea liniilor de credit sau alte solutii adaptate situatiei lor. De asemenea, programul Factory by Raiffeisen, dedicat finantarii start-up-urilor, a fost extins fiind incluse startup-uri care pot aduce o contributie societatii in aceasta perioada.

Raiffeisen Bank avea la 31 martie 2020 peste 2,1 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 93.000 de IMM-uri si 5.700 de companii mari si medii. De asemenea, in banca lucreaza aproximativ 4.800 de angajati, in peste 350 de unitati in toata tara. Raiffeisen Bank are in Romania retele extinse de ATM-uri(770), POS-uri(22.300) si masini multifunctionale (334).